Plângerile lui Ieremia 2:17
Străinul care va fi Ón mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei pogorÓ tot mai jos;
el Óţi va da cu Ómprumut, şi tu nu-i vei da cu Ómprumut; el va fi fruntea şi tu vei fi coada.
Pe cei ce au scăpat de sabie, Nebucadneţar i-a dus prinşi la Babilon. Ei i-au fost supuşi, lui şi fiilor lui, p‚nă la stăp‚nirea Ómpărăţiei Perşilor,
ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Unde este cartea de despărţire, prin care am izgonit pe mama voastră? Sau, căruia dintre cei ce M-au Ómprumutat v-am v‚ndut? Vedeţi, din pricina fărădelegilor voastre aţi fost v‚nduţi, şi din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama voastră.
ÑTu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te Óntreb asupra or‚nduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc Ón pace?
Toţi cei ce te iubeau te uită, nici unuia nu-i pasă de tine; căci te-am lovit cum lovesc pe un vrăjmaş, te-am pedepsit cu putere, din pricina mulţimii nelegiuirilor tale, şi al marelui număr al păcatelor tale.
De ce te pl‚ngi de rana ta, de durerea, pe care ţi-o pricinuieşte boala ta? Pentru mulţimea nelegiuirilor tale, pentru marele număr al păcatelor tale, te-am făcut să suferi aceste lucruri!
Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi la Babilon, pe aceia din popor care rămăseseră Ón cetate, pe cei ce se supuseseră lui, şi pe rămăşiţa poporului.
Iată poporul pe care l-a dus Nebucadneţar Ón robie: Ón al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;
Domnul a Ónfăptuit ce hotăr‚se, a Ómplinit cuv‚ntul pe care-l sorocise de multă vreme, a nimicit fără milă; a făcut din tine bucuria vrăjmaşului, a Ónălţat tăria asupritorilor tăi!
Dar, Doamne, după toată Óndurarea Ta, abate m‚nia şi urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tău cel sf‚nt; căci din pricina păcatelor noastre şi din pricina nelegiuirilor părinţilor noştri este Ierusalimul şi poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne Ónconjoară.