ÑAm dat poruncă sfintei Mele oştiri ñ zice Domnul ñ am chemat pe vitejii Mei la judecata m‚niei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea.î
Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost dobor‚t la păm‚nt, tu, biruitorul neamurilor!
Tu ziceai Ón inima ta: ,Mă voi sui Ón cer, Ómi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei;
Œnfumurarea ta, Óng‚mfarea inimii tale te-a rătăcit, pe tine care locuieşti Ón crăpăturile st‚ncilor, şi care stai pe v‚rful dealurilor. Dar chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul tot at‚t de sus ca al vulturului, şi de acolo te voi prăbuşi, zice Domnul.î