34
După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuv‚ntat pe Cel Prea Œnalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăp‚nire este veşnică, şi a cărui Ómpărăţie dăinuieşte din neam Ón neam.
Cunosc acum că Domnul este mai mare dec‚t toţi dumnezeii; căci Ón lucrul Ón care s-au purtat cu trufie, El a fost mai presus de ei.î
El este St‚nca; lucrările Lui sunt desăv‚rşite, Căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.
Căci zi şi noapte mÓna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pămÓntul de seceta verii.
Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: ,,خmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.
El bea din pÓrÓu Ón timpul mersului: de aceea Œşi Ónalţă capul.
M‚ndria unui om Ól coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. ñ
Dar c‚nd i s-a Óng‚mfat inima şi i s-a Ómpietrit duhul p‚nă la m‚ndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui Ómpărătesc şi a fost despuiat de slava lui;
Ci te-ai Ónălţat Ómpotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse Ónaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici n-aud, şi nici nu pricep nimic, şi n-ai slăvit pe Dumnezeul Ón m‚na căruia este suflarea ta şi toate căile tale!
El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit g‚ndurile, pe care le aveau cei m‚ndri Ón inima lor.
Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogor‚t acasă socotit neprihănit dec‚t celălalt. Căci oricine se Ónalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi Ónălţat.î
Ei c‚ntau c‚ntarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi c‚ntarea Mielului. Şi ziceau: ÑMari şi minunate sunt lucrările tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Œmpărate al Neamurilor!