El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să-i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie Ómbrăcat cu slavă; Căci ai Domnului sunt st‚lpii păm‚ntului, Şi pe ei a aşezat El lumea.
Cei răi se Óntorc la locuinţa morţilor: toate neamurile cari uită pe Dumnezeu.
El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, Óncrezătoare Ón Domnul.
Inima Ói este mÓngÓiată, n'are nicio teamă, pÓnă ce Óşi vede Ómplinită dorinţa faţă de protivnicii lui.
,Eu am făcut păm‚ntul, pe oameni, şi dobitoacele care sunt pe păm‚nt, cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu Óntins, şi dau păm‚ntul cui Œmi place.
Œmpărate, Dumnezeul cel Prea Œnalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: Ómpărăţie, mărime, slavă şi strălucire;
şi din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau Ónaintea lui. Căci Ómpăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; Ónălţa pe cine voia, şi cobora pe cine voia.
a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să măn‚nce iarbă ca la boi, şi trupul i-a fost udat cu roua cerului, p‚nă c‚nd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Œnalt stăp‚neşte peste Ómpărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.
Œn locul lui se va ridica un om dispreţuit, fără să aibă putere Ómpărătească; dar se va ridica deodată, şi va pune m‚na pe Ómpărăţie prin uneltire.