ÑAi văzut cum s-a smerit Ahab Ónaintea Mea? Pentru că s-a smerit Ónaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea Ón timpul vieţii lui; ci Ón timpul vieţii fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!î
M'a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi -a pus picioarele pe stÓncă, şi mi -a Óntărit paşii.
Mi -a pus Ón gură o cÓntare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi au văzut lucrul acesta, s'au temut, şi s'au Óncrezut Ón Domnul.
Ferice de omul, care Óşi pune Óncrederea Ón Domnul, şi care nu se Óndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!
Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău. ñ
Toţi fraţii săracului Ól urăsc; cu c‚t mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se Óndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. ñ
ÑCăutaţi pe Domnul c‚tă vreme se poate găsi; chemaţi-L, c‚tă vreme este aproape.
Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de g‚ndurile lui, să se Óntoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iert‚nd.
dar dacă neamul acesta, despre care am vorbit astfel, se Óntoarce de la răutatea lui, atunci şi Mie Œmi pare rău de răul pe care Œmi pusesem Ón g‚nd să i-l fac.
Dar dacă cel rău se Óntoarce de la toate păcatele pe care le-a săv‚rşit, şi păzeşte toate legile Mele şi face ce este drept şi plăcut, va trăi negreşit, nu va muri.
Toate fărădelegile pe care le-a făcut, i se vor uita! El va trăi, din pricina neprihănirii Ón care a trăit.
Dumnezeu a văzut ce făceau ei şi că se Óntorceau de la calea lor cea rea. Atunci Dumnezeu S-a căit de răul pe care se hotăr‚se să li-l facă, şi nu l-a făcut.
Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
ÑDacă vrei să fii desăv‚rşitî, i-a zis Isus, Ñdu-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară Ón cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.î
Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte g‚ndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;
să Óndrepte cu bl‚ndeţe pe potrivnici, Ón nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului;