Tu vei zice lui Faraon: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Israel este fiul Meu, Ónt‚iul Meu născut.
Iată, voi face ceva nou, şi-i gata să se Ónt‚mple: să nu-l cunoaşteţi voi oare? Voi face un drum prin pustie, şi r‚uri Ón locuri secetoase.
Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu-i va bate arşiţa, nici soarele; căci Cel ce are milă de ei Ói va călăuzi şi-i va duce la izvoare de ape.
Voi preface toţi munţii Mei Ón drumuri, şi drumurile Mele vor fi bine croite.
Dar, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi suntem lutul, şi Tu olarul, care ne-ai Óntocmit: suntem cu toţii lucrarea m‚inilor Tale.
Acum, nu-i aşa? strigi la Mine: ,Tată! Tu ai fost Prietenul tinereţii mele!í
Eu ziceam: ,Cum să te pun printre copiii Mei, şi să-ţi dau o ţară plăcută, o moştenire, podoabă Óntre podoabele neamurilor? Mă g‚ndeam că Mă vei chema: ,Tată!í Şi nu te vei mai abate de la Mine.
ÑUn vuiet se aude pe Ónălţimi: sunt pl‚nsetele şi rugăminţile de iertare ale copiilor lui Israel; căci şi-au sucit calea, şi au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor.
ÑŒn zilele acelea, Ón vremurile acelea, zice Domnul, copiii lui Israel şi copiii lui Iuda se vor Óntoarce Ómpreună; vor merge pl‚ng‚nd şi vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor.
Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de Óndurare şi de rugăciune, şi Óşi vor Óntoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Œl vor pl‚nge cum pl‚nge cineva pe singurul lui fiu, şi-L vor pl‚nge amarnic, cum pl‚nge cineva pe un Ónt‚i născut.
Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de Ónfiere, care ne face să strigăm: ÑAva! adică: Tată!î
Eu vă voi fi Tată, şi voi Œmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.î