Tu tot m-ai cufunda Ón mocirlă, de s-ar sc‚rbi p‚nă şi hainele de mine!
Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: ,Acesta este omul care făcea să se cutremure păm‚ntul, şi zguduia Ómpărăţiile,
Babilonul va ajunge un morman de dăr‚mături, o vizuină de şacali, un pustiu şi o batjocură, şi nu va mai avea locuitori.
De aceea şi Eu vă voi face să fiţi dispreţuiţi şi Ónjosiţi Ónaintea Óntregului popor, pentru că n-aţi păzit căile Mele, ci căutaţi la faţa oamenilor, c‚nd tălmăciţi Legea.
Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte os‚ndiţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, Óngeri şi oameni.