Plângerile lui Ieremia 2:15
Oamenii bat din palme la căderea lui, şi-l fluieră la plecarea din locul lui.
Dar el nu judecă aşa, şi nu acesta este g‚ndul inimii lui; ci el nu se g‚ndeşte dec‚t să nimicească, dec‚t să prăpădească neamurile cu grămada.
Căci el zice: ,Nu sunt voievozii mei tot at‚ţia Ómpăraţi?í
,Nu s-a Ónt‚mplat cu Calno la fel ca şi cu Carchemişul?í ,Nu s-a Ónt‚mplat cu Hamatul ca şi cu Arpadul?í ,Nu s-a Ónt‚mplat Samariei la fel ca Damascului?í
,După cum m‚na mea a pus stăp‚nire pe Ómpărăţiile idolilor, (unde erau mai multe icoane dec‚t la Ierusalim şi Ón Samaria),
cum am făcut Samariei şi idolilor ei, nu voi face şi Ierusalimului şi icoanelor lui?î
Dar, după ce Domnul Œşi va Ómplini toată lucrarea Lui pe muntele Sionului şi la Ierusalim, voi pedepsi ñ zice Domnul ñ pe Ómpăratul Asiriei pentru rodul inimii lui Óng‚mfate, şi pentru trufia privirilor lui semeţe,
căci el a zis: ÑPrin puterea m‚ini mele am făcut aceste lucruri, şi prin Ónţelepciunea mea, ñ căci sunt priceput; am Ómpins Ónapoi hotarele popoarelor, şi le-am jefuit vistieriile, şi, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce şedeau pe scaunele lor de domnie;
am pus m‚na pe bogăţiile popoarelor, ca pe un cuib, şi, cum se str‚ng nişte ouă părăsite, aşa am str‚ns eu tot păm‚ntul: nici unul n-a mişcat vreo aripă, nici n-a deschis ciocul, ca să ciripească. ñ
Este adevărat, Doamne, că Ómpăraţii Asiriei au pustiit toate ţările şi ţările lor;
Toţi trecătorii bat din palme asupra ta, şuieră şi dau din cap Ómpotriva fiicei Ierusalimului, şi zic: ÑAceasta este cetatea despre care se zicea că este cea mai frumoasă, şi bucuria Óntregului păm‚nt?î
Căci rana ei este fără leac; se Óntinde p‚nă la Iuda, pătrunde p‚nă la poarta poporului meu, p‚nă la Ierusalim.
Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea plină de Óncredere, şi zicea Ón inima ei: ,Eu şi nici una afară de mine!í Vai! Cum s-a prefăcut Ón pustiu şi Ón culcuş de fiare! Toţi cei ce trec pe l‚ngă ea fluieră şi arată cu m‚na!î