Domnul zice: ÑC‚nd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este dec‚t o Ónvăţătură de datină omenească.
Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit:
Cine a crezut Ón ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?
Œn al şaselea an, Ón ziua a cincea a lunii a şasea, pe c‚nd şedeam Ón casă, şi bătr‚nii lui Iuda şedeau Ónaintea mea, m‚na Domnului Dumnezeu a căzut peste mine.
C‚ţiva din bătr‚nii lui Israel au venit la mine şi au şezut Ónaintea mea.
Œn al şaptelea an, Ón ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătr‚nii lui Israel au venit la mine să Óntrebe pe Domnul, şi au şezut jos Ónaintea mea.
Săm‚nţa căzută Óntre spini, este cel ce aude Cuv‚ntul; dar Óngrijorările veacului acestuia şi Ónşelăciunea bogăţiilor Óneacă acest Cuv‚nt, şi ajunge neroditor.
Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.