Anatot şi Ómprejurimile lui, şi Almonul şi Ómprejurimile lui: patru cetăţi.
Un fiu al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, a scăpat. Numele lui era Abiatar. A fugit la David,
şi i-a spus că Saul a ucis pe preoţii Domnului.
David a zis lui Abiatar: ÑM-am g‚ndit chiar Ón ziua aceea că Doeg, Edomitul, fiind acolo, nu se putea să nu spună lui Saul. Eu sunt pricina morţii tuturor sufletelor din casa tatălui tău.
Răm‚i cu mine, nu te teme de nimic, căci cel ce caută să ia viaţa mea, caută s-o ia şi pe a ta; l‚ngă mine vei fi bine păzit.î
C‚nd a fugit Abiatar, fiul lui Ahimelec, la David Ón Cheila, s-a pogor‚t cu efodul Ón m‚nă.
Ţadoc era şi el acolo, şi cu el toţi Leviţii, duc‚nd chivotul legăm‚ntului lui Dumnezeu; şi au aşezat jos chivotul lui Dumnezeu, şi Abiatar se suia, Ón timp ce tot poporul isprăvea de ieşit din cetate.
Œmpăratul a zis lui Ţadoc: ÑDu chivotul lui Dumnezeu Ónapoi Ón cetate. Dacă voi căpăta trecere Ónaintea Domnului, mă va aduce Ónapoi şi mă va face să văd chivotul şi locaşul lui.
Dar dacă va zice: ,Nu-mi place de tineí, iată-mă, să facă ce va crede cu mine.
Œmpăratul a mai zis preotului Ţadoc: ,Œnţelegi? Œntoarce-te Ón pace Ón cetate, cu fiul tău Ahimaaţ, şi cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voştri.
Vedeţi, voi aştepta Ón c‚mpiile pustiei, p‚nă ce-mi vor veni veşti din partea voastră.î
Astfel Ţadoc şi Abiatar au dus Ónapoi chivotul lui Dumnezeu la Ierusalim, şi au rămas acolo.