Domnul S-a pogor‚t pe muntele Sinai, şi anume pe v‚rful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe v‚rful muntelui. Şi Moise s-a suit sus.
Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, şi a zis:
ÑEu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo Ónfăţişare a lucrurilor care sunt sus Ón ceruri, sau jos pe păm‚nt, sau Ón apele mai de jos dec‚t păm‚ntul.
Să nu te Ónchini Ónaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor Ón copii p‚nă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,
şi Mă Óndur p‚nă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
Să nu iei Ón deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua Ón deşert Numele Lui.
Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.
Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă Ónchinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare Ón ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este Ón casa ta.
Căci Ón şase zile a făcut Domnul cerurile, păm‚ntul şi marea, şi tot ce este Ón ele, iar Ón ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuv‚ntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.
Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele Ón ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
Să nu ucizi.
Să nu preacurveşti.
Să nu furi.
Să nu mărturiseşti str‚mb Ómpotriva aproapelui tău.
Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.
Şi Domnul v-a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n-aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.
Atunci s'a sguduit pămÓntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mÓniase.
Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţÓşneau din ea.
A plecat cerurile, şi S'a pogorÓt: un nor gros era supt picioarele Lui.
Aşa că Legea, negreşit, este sf‚ntă, şi porunca este sf‚ntă, dreaptă şi bună.