,Nu voiţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi Ónaintea Mea?í Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veşnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se Ónfurie, totuşi sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec.
Şi patru fiare mari au ieşit din mare, deosebite una de alta.
După aceea m-am uitat Ón vedeniile mele de noapte, şi iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de Ónspăim‚ntătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari de fier, m‚nca, sfăr‚ma, şi călca Ón picioare ce mai răm‚nea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai Ónainte, şi avea zece coarne.
M-am uitat cu băgare de seamă la coarne, şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor, şi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dint‚i coarne. Şi cornul acesta avea nişte ochi ca ochii de om, şi o gurăÖ, care vorbea cu trufie.
C‚nd Óşi vor isprăvi mărturisirea lor, fiara, care se ridică din Ad‚nc, va face război cu ei, Ói va birui şi-i va omorÓ.