Duhul necurat, c‚nd a ieşit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căut‚nd odihnă, şi n-o găseşte.
Atunci zice: ÑMă voi Óntoarce Ón casa mea, de unde am ieşit. Şi, c‚nd vine Ón ea, o găseşte goală, măturată şi Ómpodobită.
Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele dec‚t el: intră Ón casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea dec‚t cea dint‚i. Tocmai aşa se va Ónt‚mpla şi cu acest neam viclean.î
Isus l-a certat, şi i-a zis: ÑTaci, şi ieşi afară din omul acesta!î
Şi duhul necurat a ieşit din el, scutur‚ndu-l cu putere, şi scoţ‚nd un strigăt mare.
Toţi au rămas Ónmărmuriţi, aşa că se Óntrebau unii pe alţii: ÑCe este aceasta? O Ónvăţătură nouă! El porunceşte ca un stăp‚n chiar şi duhurilor necurate, şi ele Œl ascultă!î
De Óndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat, şi a alergat la El să I se Ónchine.