Œn zilele acelea, fiindcă se str‚nsese din nou mult norod, şi n-avea ce m‚nca, Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis:
ÑMi-e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau l‚ngă Mine, şi n-au ce m‚nca.
Dacă le voi da drumul acasă flăm‚nzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.î
Ucenicii I-au răspuns: ÑCum ar putea cineva să sature cu p‚ine pe oamenii aceştia, aici Óntr-un loc pustiu?î
ÑC‚te p‚ini aveţi?î i-a Óntrebat Isus. ÑŞapteî, I-au răspuns ei.
Atunci a poruncit norodului să şadă pe păm‚nt; a luat cele şapte p‚ini; şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, le-a fr‚nt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le Ómpartă; şi ei le-au Ómpărţit norodului.
Mai aveau şi c‚ţiva peştişori: şi Isus, după ce i-a binecuv‚ntat, a poruncit să-i Ómpartă şi pe aceia.
Au m‚ncat şi s-au săturat; şi au ridicat şapte coşniţe, pline cu rămăşiţele de făr‚mituri.
Erau aproape patru mii de inşi. Œn urmă Isus le-a dat drumul.