,Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo Ón ţara Moabului, Ón faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau Ón stăp‚nire copiilor lui Israel.
Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ţi usca g‚tlejul de sete! Dar tu zici: ,Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, şi vreau să merg după ei.í
ÑEl zice: ,C‚nd se desparte un bărbat de nevasta sa, pe care o părăseşte, şi ea ajunge nevasta altuia, se mai Óntoarce bărbatul acesta la ea? N-ar fi chiar şi ţara aceea spurcată? şi tu, ai curvit cu mulţi ibovnici, şi să te Óntorci iarăşi la Mine? ñ zice Domnul.î ñ
Dacă ies la c‚mp, dau peste oameni străpunşi de sabie. Dacă intru Ón cetate, dau peste nişte fiinţe sleite de foamete; chiar şi proorocul şi preotul cutreieră ţara, fără să ştie unde merg.î
Toţi cei ce te iubeau te uită, nici unuia nu-i pasă de tine; căci te-am lovit cum lovesc pe un vrăjmaş, te-am pedepsit cu putere, din pricina mulţimii nelegiuirilor tale, şi al marelui număr al păcatelor tale.