Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduinţă, din ce are, nu va putea nici să se v‚ndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moşia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduinţă, va fi un lucru prea sf‚nt pentru Domnul.
Nici un om Ónchinat Domnului prin făgăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omor‚t.
Dar Ón cetăţile popoarelor acestora, a căror ţară ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă.
Ci să nimiceşti cu desăv‚rşire popoarele acelea, pe Hetiţi, pe Amoriţi, pe Canaaniţi, pe Fereziţi, pe Heviţi, şi Iebusiţi, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,
ca să nu vă Ónveţe să faceţi după toate ur‚ciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor, şi să păcătuiţi astfel Ómpotriva Domnului, Dumnezeului vostru.
Cetatea să fie dată Domnului spre nimicire, ea şi tot ce se află Ón ea; dar să lăsaţi cu viaţă pe curva Rahav şi pe toţi cei ce vor fi cu ea Ón casă, pentru că a ascuns pe solii pe care-i trimiseserăm noi.
şi au nimicit-o cu desăv‚rşire, trec‚nd prin ascuţişul sabiei tot ce era Ón cetate, bărbaţi şi femei, copii şi bătr‚ni, p‚nă la boi, oi şi măgari.
Saul a mai trecut prin ascuţişul sabiei cetatea preoţească Nob; bărbaţi şi femei, copii şi prunci, boi, măgari şi oi: toţi au căzut sub ascuţişul sabiei.