Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi Óndată Ói va trimite.î
C‚nd s-a apropiat vremea Ón care avea să fie luat Ón cer, Isus Şi-a Óndreptat faţa hotăr‚t să meargă la Ierusalim.
Isus le-a zis: ÑVremea Mea n-a sosit Óncă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică.
Suiţi-vă voi la praznicul acesta; Eu Óncă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcă nu Mi s-a Ómplinit Óncă vremea.î
Isus a spus aceste cuvinte, pe c‚nd Ónvăţa pe norod Ón Templu, Ón locul unde era vistieria; şi nimeni n-a pus m‚na pe el, pentru că Óncă nu-I sosise ceasul.
Drept răspuns, Isus le-a zis: ÑA sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
Œnainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă iubea pe ai Săi, care erau Ón lume, i-a iubit p‚nă la capăt.
ÑIată că vine ceasul, şi a şi venit, c‚nd veţi fi risipiţi fiecare la ale lui; şi pe Mine Mă veţi lăsa singur; dar nu sunt singur, căci Tatăl este cu Mine.
După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, şi a zis: ÑTată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,