Moise şi Aaron s-au dus apoi la Faraon, şi i-au zis: ÑAşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască Ón pustie un praznic Ón cinstea Mea.î
ÑDu-te de vorbeşte lui Faraon, Ómpăratul Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă afară din ţara lui.î
şi să zici lui Faraon: ,Domnul, Dumnezeul Evreilor, m-a trimis la tine, să-ţi spun: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească Ón pustie. Dar iată că p‚nă acum n-ai ascultat.í
şi toţi Ónt‚ii născuţi din ţara Egiptului vor muri, de la Ónt‚iul născut al lui Faraon, care stă pe scaunul lui de domnie, p‚nă la Ónt‚iul-născut al roabei care stă la r‚şniţă, şi p‚nă la toţi Ónt‚ii-născuţi ai dobitoacelor.
La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi Ónt‚ii născuţi din ţara Egiptului, de la Ónt‚iul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, p‚nă la Ónt‚iul-născut al celui Ónchis Ón temniţă, şi p‚nă la toţi Ónt‚ii-născuţi ai dobitoacelor.