şi aţi zis: ÑIată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava şi mărimea Lui şi noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, şi totuşi au rămas vii.
Căci răutatea arde ca un foc, care măn‚ncă mărăcini şi spini, aprinde desişul pădurii, din care se Ónalţă st‚lpi de fum.
De m‚nia Domnului oştirilor, ţara parcă ar fi aprinsă, şi poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruţă pe fratele său,
ÑIată, Numele Domnului vine din depărtare! M‚nia Lui este aprinsă, şi un p‚rjol puternic; buzele Lui sunt pline de urgie, şi limba Lui este ca un foc mistuitor;
Şi Domnul va face să răsune glasul Lui măreţ, Œşi va arăta braţul gata să lovească, Ón m‚nia Lui aprinsă, Ón mijlocul flăcării unui foc mistuitor, Ón mijlocul Ónecului, furtunii şi pietrelor de grindină.
Œngroziţi-vă, voi cele fără grijă! Tremuraţi, nepăsătoarelor! Dezbrăcaţi-vă, dezgoliţi-vă şi Óncingeţi-vă coapsele cu haine de jale!
ÑCăci iată, Domnul vine Óntr-un foc, şi carele Lui sunt ca un v‚rtej; Œşi preface m‚nia Óntr-un jăratic, şi ameninţările Ón flăcări de foc.
O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri.
fiindcă Dumnezeul nostru este Ñun foc mistuitorî.