S'au dus vrăjmaşii! N'au rămas din ei decÓt nişte dărÓmături vecinice! Nişte cetăţi dărÓmate de Tine! Li s'a şters pomenirea!
păm‚ntul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui Ól apasă, cade, şi nu se mai ridică.
Œn adevăr, nu numai că de la voi Cuv‚ntul Domnului a răsunat prin Macedonia şi Ahaia, dar vestea despre credinţa voastră Ón Dumnezeu s-a răsp‚ndit pretutindeni, aşa că n-avem nevoie să mai vorbim de ea.
Căci ei Ónşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut, şi cum de la idoli v-aţi Óntors la Dumnezeu, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat,