Strălucirea ta s-a pogor‚t şi ea Ón locuinţa morţilor, cu sunetul alăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.
C‚nd te voi stinge, voi acoperi cerurile, şi le voi Óntuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori, şi luna nu-şi va mai da lumina ei.
Este jefuită, pustiită, şi stoarsă de tot! Inima Ói e m‚hnită, Ói tremură genunchii, toate coapsele suferă, şi toate feţele au Óngălbenit.