22
,Nu voiţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi Ónaintea Mea?í Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veşnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se Ónfurie, totuşi sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec.
A tras o boltă pe faţa apelor, ca hotar Óntre lumină şi Óntuneric.
Cine a Ónchis marea cu porţi, c‚nd s-a aruncat din p‚ntecele mamei ei?
C‚nd i-am făcut haina din nori, şi scutece din Óntuneric;
c‚nd i-am pus hotar, şi c‚nd i-am pus zăvoare şi porţi;
c‚nd am zis: ,P‚nă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească m‚ndria valurilor tale?í
da, slava Ta! -Fii biruitor, suie-te Ón carul tău de luptă, apără adevărul, blÓndeţa şi neprihănirea, şi dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate!
El nu Se ceartă fără Óncetare, şi nu ţine mÓnia pe vecie.
Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n-ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.í
Cine să nu se teamă de Tine, Œmpărate al neamurilor? Ţie se cuvine teama; căci Óntre toţi Ónţelepţii neamurilor şi Ón toate Ómpărăţiile lor, nici unul nu este ca Tine.