Œl văd, dar nu acum, Œl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacov, Un toiag de c‚rmuire se ridică din Israel. El străpunge laturile Moabului, Şi prăpădeşte pe toţi copiii lui Set.
Oricare le-ar fi puterea, eu Ón Tine nădăjduiesc, căci Dumnezeu este scăparea mea.
Căci el a potolit setea sufletului Ónsetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămÓnd.
Se va Ónt‚mpla Ón scurgerea vremurilor, că muntele Casei Domnului va fi Óntemeiat ca cel mai Ónalt munte; se va Ónălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor Óngrămădi spre el.
Apoi o Odraslă va ieşi din tulpina lui Isai, şi un Vlăstar va da din rădăcinile lui.
El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Œnalt; şi Domnul Dumnezeu Ói va da scaunul de domnie al tatălui Său David.