Cea mai mare a născut un fiu, căruia i-a pus numele Moab; el este tatăl Moabiţilor din ziua de azi.
A luat atunci pe fiul său Ónt‚i născut, care trebuia să domnească Ón locul lui, şi l-a adus ca ardere de tot pe zid. Şi o mare m‚nie a cuprins pe Israel, care s-a depărtat de Ómpăratul Moabului, şi s-a Óntors Ón ţară.
Prorocie Ómpotriva Moabului. Chiar Ón noaptea c‚nd este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar Ón noaptea c‚nd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!Ö
Poporul se suie la templu şi la Dibon, pe Ónălţimi, ca să pl‚ngă; Moabul se boceşte: pe Nebo şi pe Medeba toate capetele sunt rase, şi toate bărbile sunt tăiate.
Pe uliţe, sunt Óncinşi cu saci, pe acoperişuri şi Ón pieţe, totul geme, şi se topesc pl‚ng‚nd.
Hesbonul şi Eleale ţipă de li se aude glasul p‚nă la Iahaţ, chiar şi războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază.
Œmi pl‚nge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă p‚nă la Ţoar, p‚nă la Eglat-Şelişia; căci suie, pl‚ng‚nd, suişul Luhitului, şi scot ţipete de durere pe drumul Horonaimului.
Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeaţa, şi nu mai este nici un fir verde.
De aceea str‚ng ce le mai răm‚ne, şi Óşi strămută averile dincolo de p‚r‚ul sălciilor
Căci ţipetele Ónconjoară hotarele Moabului; bocetele lui răsună p‚nă la Eglaim, şi urletele lui răsună p‚nă la Beer-Elim.
Apele Dimonului sunt pline de s‚nge, şi voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni Ómpotriva celor scăpaţi ai Moabului, Ómpotriva rămăşiţei din ţară.
Trimiteţi miei c‚rmuitorului ţării, trimiteţi-i din Sela, prin pustie, la muntele fiicei Sionului!
Ca o pasăre fugară, izgonită din cuib, aşa vor fi fiicele Moabului, la trecerea Arnonului. ñ
Şi vor zice: ÑSfătuieşte, mijloceşte, acoperă-ne ziua Ón amiaza mare cu umbra ta, ca noaptea neagră, ascunde pe cei ce sunt urmăriţi, nu da pe faţă pe cei fugiţi!
Lasă să locuiască pentru o vreme la tine cei goniţi din Moab, fii un loc de scăpare pentru ei Ómpotriva pustiitorului! Căci apăsarea va Ónceta, pustiirea se va sf‚rşi, cel ce calcă ţara Ón picioare va pieri.
Şi atunci un scaun de domnie se va Óntări prin Óndurare; şi se va vedea şez‚nd cu credincioşie, Ón casa lui David, un judecător, prieten al dreptului şi plin de r‚vnă pentru dreptate. ñ
,Auzim Óng‚mfarea m‚ndrului Moab, fudulia şi fala lui, trufia şi lăudăroşia lui.î
De aceea geme Moabul pentru Moab, toţi gem; suspinaţi pe dăr‚măturile Chir-Haresetului, ad‚nc m‚hniţi;
căci c‚mpiile Hesbonului l‚ncezesc; stăp‚nii neamurilor au sfăr‚mat butucii viei din Sibma, care se Óntindeau p‚nă la Iaezer, şi se Ónc‚lceau prin pustie: mlădiţele ei se Óntindeau şi treceau dincolo de mare.
De aceea pl‚ng pentru via din Sibma, ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrimile mele, Hesbonule şi Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre şi peste secerişul vostru a căzut un strigăt de război!
S-a dus bucuria şi veselia din c‚mpii! Şi Ón vii, nu mai sunt c‚ntece, nu mai sunt veselii! Nimeni nu mai calcă vinul Ón teascuri. ñ ÑAm făcut să Ónceteze strigătele de bucurie la cules.
De aceea Ómi pl‚nge sufletul pentru Moab ca o harfă şi inima pentru Chir-Hares;
şi c‚nd se va arăta Moabul, obosindu-se pe Ónălţimi şi va intra Ón locaşul său cel sf‚nt să se roage, nu va putea să capete nimic!î ñ
Acesta este cuv‚ntul, pe care l-a rostit Domnul de multă vreme asupra Moabului.
Iar acum Domnul vorbeşte, şi zice: ÑŒn trei ani, ca anii unui simbriaş, slava Moabului va fi dispreţuită, Ómpreună cu toată această mare mulţime; şi ce va răm‚ne, va fi puţin lucru, aproape nimic.î
Asupra Moabului. ÑAşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de ruşine, este luat; cetăţuia este acoperită de ruşine şi zdrobită!
S-a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: ,Haidem, să-l nimicim din mijlocul neamurilor!í ,Şi tu vei fi nimicit Madmenule, sabia va merge după tine!í
Se aud strigăte din Horonaim: prăpăd şi nimicire!
Moabul este zdrobit! Chiar şi cei mici ai lui strigă.
Căci Óntr-un pl‚ns necurmat suie suişul Luhitului, şi se aud strigăte de durere la pogor‚şul Horonaimului, din pricina nimicirii!î
ÑFugiţi, scăpaţi-vă viaţa, şi fiţi ca un nevoiaş desţărat Ón pustie!
Căci, pentru că te-ai Óncrezut Ón faptele şi Ón vistieriile tale, vei fi luat şi tu, şi Chemoşul va merge Ón robie, cu preoţii şi căpeteniile lui.
Pustiitorul va intra Ón fiecare cetate, şi nici o cetate nu va scăpa. Valea va pieri şi c‚mpia va fi nimicită, cum a spus Domnul.
Daţi aripi Moabului, să plece Ón zbor! Cetăţile lui sunt prefăcute Ón pustie, nu vor mai avea locuitori.
Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce Óşi opreşte sabia de la măcel!
Moabul, era netulburat din tinereţea lui, şi se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas Ón altul, şi nu era dus Ón robie. De aceea i s-a păstrat gustul, şi nu i s-a schimbat mirosul.î
ÑDe aceea iată, vin zile, zice Domnul, c‚nd Ói voi trimite oameni care-l vor pritoci; Ói vor goli vasele şi vor face să-i pleznească burdufurile.
Moabul va fi dat de ruşine cu Chemoş, cum a fost dat de ruşine casa lui Israel cu Betel, Ón care Óşi punea Óncrederea.
Cum puteţi să ziceţi: ,Suntem viteji, ostaşi gata de luptă?î
ÑMoabul este pustiit, cetăţile lui se Ónalţă Ón fum, floarea tinerimii lui este Ónjunghiată, zice Œmpăratul, al cărui Nume este Domnul oştirilor.î
ÑPieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine Ón graba mare.
Bociţi-l, toţi cei ce-l Ónconjuraţi, toţi care-i cunoaşteţi numele! Şi ziceţi: ,Cum a fost sfăr‚mat acest puternic toiag de c‚rmuire, acest toiag măreţ!î
ÑPogoară-te din locaşul slavei, şezi jos pe păm‚ntul uscat, locuitoare, fiica Dibonului! Căci pustiitorul Moabului se suie Ómpotriva ta, şi-ţi nimiceşte cetăţuile.
Stai pe drum şi p‚ndeşte, locuitoarea Aroerului! Œntreabă pe fugar şi pe cel scăpat, şi zi: ,Ce s-a Ónt‚mplat?í
Moabul este acoperit de ruşine, căci este zdrobit. Gemeţi şi strigaţi! Vestiţi Ón Arnon că Moabul este pustiit!
A venit pedeapsa şi peste ţara c‚mpiei, peste Holon, peste Iahaţ, peste Mefaat,
peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim,
peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon,
peste Cheriiot, peste Boţra, peste toate cetăţile din ţara Moabului, fie depărtate, fie apropiate.
Tăria Moabului este fr‚ntă, şi braţul lui zdrobit, zice Domnul.î
ÑŒmbătaţi-l, căci s-a semeţit Ómpotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul Ón vărsătura lui, şi să ajungă de r‚s şi el!
N-a fost Israel de r‚sul tău? A fost prins el oare printre hoţi, de dai din cap, ori de c‚te ori vorbeşti de el?
Părăsiţi cetăţile, şi locuiţi Ón st‚nci, locuitori ai Moabului! Şi fiţi ca porumbeii, care Óşi fac cuibul pe marginea peşterilor!
Am auzit de fudulia m‚ndrului Moab, de Ónfumurarea lui, de trufia lui, de semeţirea lui, şi de inima lui Óng‚mfată.î
ÑCunosc, zice Domnul, Ónfumurarea lui, lăudăroşeniile lui deşarte, şi faptele lui de nimic.î
ÑDe aceea gem pentru Moab, şi mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres.
Vie din Sibma, te pl‚ng mai mult dec‚t Iaezerul; ramurile tale se Óntindeau dincolo de mare, se Óntindeau p‚nă la marea Iaezerului; dar pustiitorul s-a aruncat peste str‚ngerea roadelor tale şi peste culesul viilor tale.
Şi astfel, s-a dus bucuria şi veselia din c‚mpiile şi din ţara roditoare a Moabului.î ÑAm secat vinul din teascuri ñ zice Domnul ñ ;nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie.
Strigătele Hesbonului răsună p‚nă la Eleale, şi glasul lor se aude p‚nă la Iahaţ, de la Ţoar p‚nă la Horonaim, p‚nă la Eglat-Şelişia; căci şi apele Nimrimului sunt prefăcute Ón pustiu.
ÑVreau s-o isprăvesc Ón Moab, zice Domnul, cu cel ce se suie pe Ónălţimile de jertfă, şi aduce tăm‚ie dumnezeului său.
De aceea Ómi jeleşte inima ca un fluier pentru Moab, Ómi jeleşte inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres pentru că toate avuţiile pe care le-au str‚ns, sunt pierdute.
Căci toate capetele sunt rase, toate bărbile sunt tăiate; pe toate m‚inile sunt tăieturi de jale, şi pe coapse saci.î
ÑPe toate acoperişurile Moabului şi Ón pieţe, sunt numai bocete, pentru că am sfăr‚mat Moabul ca pe un vas fără preţ, zice Domnul.î
ÑC‚t este de sfăr‚mat Moabul! Gemeţi! C‚t de ruşinos Óntoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de r‚s şi de pomină pentru toţi cei ce-l Ónconjoară.
Căci aşa vorbeşte Domnul: ,Iată că vrăjmaşul zboară ca vulturul, şi Óşi Óntinde aripile asupra Moabului!
Cheriiotul este luat, cetăţuile sunt cucerite, şi Ón ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei Ón durerile naşterii.
Astfel Moabul va fi nimicit de tot, şi nu va mai fi un popor, căci s-a semeţit Ómpotriva Domnului.
Groaza, groapa şi laţul sunt peste tine, locuitor al Moabului, zice Domnul.î
ÑCel ce fuge de groază, cade Ón groapă, şi cel ce se ridică din groapă, se prinde Ón laţ; căci aduc asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui, zice Domnul.î
ÑFugarii se opresc sleiţi de puteri la umbra Hesbonului; dar din Hesbon iese un foc, o flacără iese din mijlocul Sihonului, şi mistuie laturile Moabului şi creştetul capului celor ce se fălesc.î
ÑVai de tine, Moabule! Poporul din Chemoş este pierdut! Căci fiii tăi sunt luaţi prinşi de război, şi fiicele tale prinse de război.
Dar Ón vremurile de apoi, voi aduce Ónapoi pe prinşii de război ai Moabului, zice Domnul.î Aceasta este judecata asupra Moabului.