care te-a dus Ón acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi Ónfocaţi şi scorpioni, Ón locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţ‚şnească apă din st‚nca cea mai tare,
Am necurmat pe Domnul Ónaintea ochilor mei: cÓnd este El la dreapta mea, nu mă clatin.
Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de Óndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,
mi se sfÓrşeşte viaţa Ón durere, şi anii Ón suspinuri. Mi s'au sleit puterile din pricina fărădelegii mele, şi-mi putrezesc oasele!
Ei n-au Óntrebat: ,Unde este Domnul, care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a povăţuit prin pustie, printr-un păm‚nt uscat şi plin de gropi, printr-un păm‚nt unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr-un păm‚nt pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?í
Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ÑDupă slavă m-a trimis El la neamurile care v-au jefuit; căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui.