şi vei b‚jb‚i pe Óntuneric ziua Ón amiaza mare, ca orbul pe Óntuneric; nu vei avea noroc Ón treburile tale, şi Ón toate zilele vei fi apăsat, prădat, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină Ón ajutor.
Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,
B‚jb‚im ca nişte orbi de-a lungul unui zid, b‚jb‚im ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua Ón amiaza mare, ca noaptea, Ón mijlocul celor sănătoşi suntem ca nişte morţi.
ÑSpune: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Trupurile moarte ale oamenilor vor cădea ca gunoiul pe c‚mpii, cum cade Ónapoia secerătorului un snop, pe care nu-l str‚nge nimeni!î
ÑCăci aşa vorbeşte Domnul: ,Iată, de data aceasta, voi arunca departe pe locuitorii ţării. Œi voi str‚nge de aproape, ca să simtă.î ñ