Voi sunteţi sarea păm‚ntului. Dar dacă sarea Óşi pierde gustul, prin ce Óşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic dec‚t să fie lepădată afară, şi călcată Ón picioare de oameni.
Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să răm‚nă ascunsă.
Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun Ón sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.
Tot aşa să lumineze şi lumina voastră Ónaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este Ón ceruri.
Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi, şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi se duce să caute pe cea rătăcită?
Şi, dacă i se Ónt‚mplă s-o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, dec‚t de cele nouăzeci şi nouă, care nu se rătăciseră.
Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi.
Şi le-a spus o pildă: ÑVedeţi smochinul şi toţi copacii.
C‚nd Ónfrunzesc, şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape.
Tot aşa, c‚nd veţi vedea Ónt‚mpl‚ndu-se aceste lucruri, să ştiţi că Œmpărăţia lui Dumnezeu este aproape.