Faptele Apostolilor 14:22
Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.î
Óntărind sufletele ucenicilor. El Ói Óndemna să stăruie Ón credinţă şi spunea că Ón Œmpărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.
Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sf‚nt,
şi au gustat Cuv‚ntul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor ñ
şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie Ónnoiţi iarăşi, şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, şi-L dau să fie batjocorit.
C‚nd un păm‚nt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuv‚ntare de la Dumnezeu.
Dar dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat, şi sf‚rşeşte prin a i se pune foc.
Măcar că vorbim astfel, preaiubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care Ónsoţesc m‚ntuirea.
Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi dragostea, pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat şi ajutoraţi pe sfinţi.
Œn adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care ştiţi că aveţi Ón ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.