Şi Domnul a zis: ÑStrigătul Ómpotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit, şi păcatul lor Óntr-adevăr este nespus de greu.
De aceea Mă voi pogorÓ acum să văd dacă Ón adevăr au lucrat Ón totul după zvonul venit p‚nă la Mine; şi dacă nu va fi aşa, voi şti.î
Bărbaţii aceia s-au depărtat, şi au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea tot Ónaintea Domnului.
Avraam s-a apropiat, şi a zis: ÑVei nimici Tu oare şi pe cel bun Ómpreună cu cel rău?î
Poate că Ón mijlocul cetăţii sunt cincizeci de oameni buni: Ói vei nimici oare şi pe ei, şi nu vei ierta locul acela din pricina celor cinci zeci de oameni buni, care sunt Ón mijlocul ei?
Să omori pe cel bun Ómpreună cu cel rău, aşa ca cel bun să aibă aceeaşi soartă ca cel rău, departe de Tine aşa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă tot păm‚ntul nu va face oare dreptate?î
Şi Domnul a zis: ÑDacă voi găsi Ón Sodoma cincizeci de oameni buni Ón mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.î
Avraam a luat din nou cuv‚ntul, şi a zis: ÑIată, am Óndrăznit să vorbesc Domnului, eu care nu sunt dec‚t praf şi cenuşă.
Poate că din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?î Şi Domnul a zis: ÑN-o voi nimici, dacă voi găsi Ón ea patruzeci şi cinci de oameni buni.î
Avraam I-a vorbit mai departe, şi a zis: ÑPoate că se vor găsi Ón ea numai patruzeci de oameni buni.î Şi Domnul a zis: ÑN-o voi nimici pentru cei patruzeci.î
Avraam a zis: ÑSă nu Te m‚nii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi Ón ea numai treizeci de oameni buni.î Şi Domnul a zis: ÑN-o voi nimici, dacă voi găsi Ón ea treizeci de oameni buni.î
Avraam a zis: ÑIată, am Óndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi Ón ea numai douăzeci de oameni buni.î Şi Domnul a zis: ÑN-o voi nimici, pentru cei douăzeci.î
Avraam a zis: ÑSă nu Te m‚nii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi Ón ea numai zece oameni buni.î Şi Domnul a zis: ÑN-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.î
După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Şi Avraam s-a Óntors la locuinţa lui. Cei doi Óngeri la Sodoma.
Cei doi Óngeri au ajuns la Sodoma seara; şi Lot şedea la poarta Sodomei. C‚nd i-a văzut Lot, s-a sculat, le-a ieşit Ónainte, şi s-a plecat p‚nă la păm‚nt.
Apoi a zis: ÑDomnii mei, intraţi, vă rog, Ón casa robului vostru, ca să răm‚neţi peste noapte Ón ea şi spălaţi-vă picioarele; m‚ine vă veţi scula de dimineaţă, şi vă veţi vedea de drum.î ÑNuî, au răspuns ei, Ñci vom petrece noaptea Ón uliţăî.
Dar Lot a stăruit de ei p‚nă au venit şi au intrat Ón casa lui. Le-a pregătit o cină, a pus să coacă azimi şi au m‚ncat.
Dar nu se culcaseră Óncă, şi oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătr‚ni, au Ónconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile.
Au chemat pe Lot, şi i-au zis: ÑUnde sunt oamenii care au intrat la tine Ón noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne Ómpreunăm cu ei.î
Lot a ieşit afară la ei la uşă, a Óncuiat uşa după el,
şi a zis: ÑFraţilor, vă rog, nu faceţi o asemenea răutate!
Iată că am două fete care nu ştiu de bărbat; am să vi le aduc afară, şi le veţi face ce vă va plăcea. Numai, nu faceţi nimic acestor oameni, fiindcă au venit sub umbra acoperişului casei mele.î
Ei au strigat: ÑPleacă!î Şi au zis: ÑOmul acesta a venit să locuiască aici ca un străin, şi acum vrea să facă pe judecătorul. Ei bine, o să-ţi facem mai rău dec‚t lor.î Şi Ómping‚nd pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă uşa.
Dar bărbaţii aceia au Óntins m‚na, au tras pe Lot Ónăuntru la ei Ón casă, şi au Óncuiat uşa.
Iar pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic p‚nă la cel mai mare, aşa că degeaba se trudeau să găsească uşa.
Bărbaţii aceia au zis lui Lot: ÑPe cine mai ai aici? Gineri, fii şi fiice, şi tot ce ai Ón cetate: scoate-i din locul acesta.
Căci avem să nimicim locul acesta, pentru că a ajuns mare pl‚ngere Ónaintea Domnului Ómpotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis Domnul, ca să-l nimicim.î
Lot a ieşit, şi a vorbit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui: ÑSculaţi-văî, a zis el, Ñieşiţi din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea.î Dar ginerii lui credeau că glumeşte.
C‚nd s-a crăpat de ziuă, Óngerii au stăruit de Lot, zic‚nd: ÑScoală-te, ia-ţi nevasta şi cele două fete, care se află aici, ca să nu pieri şi tu Ón nelegiuirea cetăţii.î
Şi fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia l-au apucat de m‚nă, pe el, pe nevasta sa şi pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-l cruţe; l-au scos, şi l-au lăsat afară din cetate.
După ce i-au scos afară, unul din ei a zis: ÑScapă-ţi viaţa; să nu te uiţi Ónapoi, şi să nu te opreşti Ón vreun loc din C‚mpie: scapă la munte, ca să nu pieri.î
Lot le-a zis: ÑO! nu, Doamne!
Iată că am căpătat trecere Ónaintea Ta, şi ai arătat mare Óndurare faţă de mine, păstr‚ndu-mi viaţa; dar nu pot să fug la munte, Ónainte ca să mă atingă prăpădul, şi voi pieri.
Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug Ón ea, şi este mică. O! de aş putea să fug acolo,Ö este aşa de micăÖ şi să scap cu viaţa!î
Şi El i-a zis: ÑIată că-ţi fac şi hat‚rul acesta, şi nu voi nimici cetatea de care vorbeşti.
Grăbeşte-te de fugi Ón ea, căci nu pot face nimic p‚nă nu vei ajunge acolo.î Pentru aceea s-a pus cetăţii aceleia numele Ţoar.
Răsărea soarele pe păm‚nt, c‚nd a intrat Lot Ón Ţoar.
Atunci Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la Domnul din cer.
A nimicit cu desăv‚rşire cetăţile acelea, toată C‚mpia şi pe toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe păm‚nt.
Nevasta lui Lot s-a uitat Ónapoi, şi s-a prefăcut Óntr-un st‚lp de sare.
Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă, şi s-a dus la locul unde stătuse Ónaintea Domnului.
Şi-a Óndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora, şi spre toată C‚mpia; şi iată că a văzut ridic‚ndu-se de pe păm‚nt un fum, ca fumul unui cuptor.
De aceea, vă spun, că Ón ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei dec‚t pentru tine.î
Eu vă spun că, Ón ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma dec‚t pentru cetatea aceea.
şi casele văduvelor le măn‚ncă, Ón timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare os‚ndă.î
dacă a os‚ndit El la pieire şi a prefăcut Ón cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi Ón nelegiuire,
Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau Ónainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic.