Atunci Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la Domnul din cer.
Căci focul m‚niei Mele s-a aprins, Şi va arde p‚nă Ón fundul locuinţei morţilor, Va nimici păm‚ntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.
Domnul i-a zis: ÑIeşi, şi stai pe munte Ónaintea Domnului!î Şi iată că Domnul a trecut pe l‚ngă peşteră. Şi Ónaintea Domnului a trecut un v‚nt tare şi puternic, care despica munţii şi sfăr‚ma st‚ncile. Domnul nu era Ón v‚ntul acela. Şi după v‚nt, a venit un cutremur de păm‚nt. Domnul nu era Ón cutremurul de păm‚nt.
ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii cari se vor naşte, şi cari, cÓnd se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;
ÑCăci iată, Domnul vine Óntr-un foc, şi carele Lui sunt ca un v‚rtej; Œşi preface m‚nia Óntr-un jăratic, şi ameninţările Ón flăcări de foc.
Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu şi un Œmpărat veşnic. Păm‚ntul tremură de m‚nia Lui, şi neamurile nu pot să sufere urgia lui.î
Peştii mării şi păsările cerului vor tremura de Mine, şi fiarele c‚mpului şi toate t‚r‚toarele care se t‚răsc pe păm‚nt, şi toţi oamenii care sunt pe faţa păm‚ntului; munţii se vor răsturna, pereţii st‚ncilor se vor prăbuşi, şi toate zidurile vor cădea la păm‚nt.
Cine va putea să sufere Ónsă ziua venirii Lui? Cine va răm‚ne Ón picioare c‚nd Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului, şi ca leşia Ónălbitorului.
căci a venit ziua cea mare a m‚niei Lui, şi cine poate sta Ón picioare?î