A treia zi dimineaţa, au fost tunete, fulgere, şi un nor gros pe munte; tr‚mbiţa răsuna cu putere, şi tot poporul din tabără a fost apucat de spaimă.
Moise a scos poporul din tabără, spre Ónt‚mpinarea lui Dumnezeu, şi s-au aşezat la poalele muntelui.
Muntele Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se pogor‚se pe el Ón mijlocul focului. Fumul acesta se Ónălţa ca fumul unui cuptor, şi tot muntele se cutremura cu putere.
Tr‚mbiţa răsuna tot mai puternic. Moise vorbea, şi Dumnezeu Ói răspundea cu glas tare.
Domnul S-a pogor‚t pe muntele Sinai, şi anume pe v‚rful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe v‚rful muntelui. Şi Moise s-a suit sus.
Domnul a zis lui Moise: ÑPogoară-te şi porunceşte poporului cu tot dinadinsul să nu dea buzna spre Domnul, ca să se uite, pentru ca nu cumva să piară un mare număr dintre ei.
Preoţii, care se apropie de Domnul, să se sfinţească şi ei, ca nu cumva să-i lovească Domnul cu moartea.î
Voi v-aţi apropiat şi aţi stat la poalele muntelui. Muntele era aprins, şi flăcările se ridicau p‚nă Ón inima cerului. Era Óntuneric, nori şi negură deasă.
Şi Domnul v-a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n-aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.