C‚nd vă Óntindeţi m‚inile, Œmi Óntorc ochii de la voi; şi oric‚t de mult v-aţi ruga, n-ascult: căci m‚inile vă sunt pline de s‚nge!î
Œn toate zilele Mă Óntreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un neam, care ar fi Ónfăptuit neprihănirea, şi n-ar fi părăsit legea Dumnezeului său. Œmi cer hotăr‚ri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. ñ
,La ce ne foloseşte să postimí ñ zic ei ñ ,dacă Tu nu vezi? ,La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?í ñ ,Pentru că, zice Domnul, Ón ziua postului vostru, vă lăsaţi Ón voia pornirilor voastre, şi asupriţi pe simbriaşii voştri.
I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, eşti aproape de gura lor, dar departe de inima lor!
Şi vin cu grămada la tine, stau Ónaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le Ómplinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.
,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
Degeaba Mă cinstesc ei, Ónvăţ‚nd ca Ónvăţături nişte porunci omeneşti.î
Isus le-a răspuns: ÑFăţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ,Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
Degeaba Mă cinstesc ei, d‚nd Ónvăţături care nu sunt dec‚t nişte porunci omeneşti.í
Toate aceste lucruri, care pier odată cu Óntrebuinţarea lor, şi sunt Óntemeiate pe porunci şi Ónvăţături omeneşti,