ÑVai de Asirian ñ zice Domnul ñ nuiaua m‚niei Mele, care poartă Ón m‚nă toiagul urgiei Mele!
Œţi vine r‚ndul, locuitor al ţării! Vine vremea, se apropie ziua de necaz, şi nu de bucurie pe munţi!
O zi de Óntuneric şi negură mare, o zi de nori şi de Óntunecime. Ca zorile dimineţii se Óntinde peste munţi un popor mare şi puternic, cum n-a mai fost din veac, şi nici Ón vremurile viitoare nu va mai fi.