Şi apoi, c‚nd voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu ştiu unde. Dacă m-aş duce să dau de ştire lui Ahab, şi nu te-ar găsi, mă va omorÓ. Şi totuşi robul tău se teme de Domnul din tinereţea lui.
El a Óntins ceva ca o m‚nă, şi m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit Óntre păm‚nt şi cer şi m-a dus, Ón vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul idolului geloziei, care st‚rnea gelozia Domnului.
Deodată a venit din cer un sunet ca v‚j‚itul unui v‚nt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.
C‚nd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. Œn timp ce famenul Óşi vedea de drum, plin de bucurie,