Книга 2 Regi Cтих 36 | Параллельные места

Выбор основного перевода

Открыть комментарий или сравнить с другим переводом

Выбор книги основного перевода

2 Regi Vechiul Testament

Vechiul Testament

Facerea

Ieșirea

Levitic

Numeri

Deuteronom

Iosua

Judecători

Rut

1 Samuel

2 Samuel

1 Regi

2 Regi

1 Cronici

2 Cronici

Ezra

Neemia

Estera

Iov

Psalmi

Proverbe

Ecleziast

Cântarea Cântărilor

Isaia

Ieremia

Plângerile lui Ieremia

Ezechiel

Daniel

Osea

Ioel

Amos

Obadia

Iona

Mica

Naum

Habacuc

Țefania

Hagai

Zaharia

Maleahi

Noi Testament

Matei

Marca

Luca

John

Faptele Apostolilor

Romani

1 Corinteni

2 Corinteni

Galateni

Efeseni

Filipeni

Coloseni

1 Tesaloniceni

2 Tesaloniceni

1 Timotei

2 Timotei

Titus

Filimon

Evrei

James

1 Petru

2 Petru

1 Ioan

2 Ioan

3 Ioan

Jude

Apocalipsa lui Ioan

← Предыдущая

2 Regi

Следующая →

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Œmpăratul Iosia a str‚ns la el pe toţi bătr‚nii lui Iuda şi ai Ierusalimului.

Apoi s-a suit Ón Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, de la cel mai mic p‚nă la cel mai mare. A citit Ónaintea lor toate cuvintele din cartea legăm‚ntului, pe care o găsiseră Ón Casa Domnului.

Œmpăratul stătea pe scaunul lui Ómpărătesc, şi a făcut legăm‚nt Ónaintea Domnului, Óndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, Ónvăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să Ómplinească astfel cuvintele legăm‚ntului acestuia, scrise Ón cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat Ón legăm‚nt.

Œmpăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea r‚nd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le-a ars afară din Ierusalim, Ón ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.

A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de Ómpăraţii lui Iuda să ardă tăm‚ie pe Ónălţimi Ón cetăţile lui Iuda şi Ón Ómprejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tăm‚ie lui Baal, soarelui, lunii, zodiilor şi Óntregii oştiri a cerurilor.

A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l-a dus afară din Ierusalim, la p‚r‚ul Chedron; l-a ars la p‚r‚ul Chedron şi l-a prefăcut Ón cenuşă, iar cenuşa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului.

A dăr‚mat casele sodomiţilor care erau Ón Casa Domnului, şi unde femeile Ómpleteau corturi pentru Astartea.

A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a p‚ngărit Ónălţimile unde ardeau preoţii tăm‚ie, de la Gheba p‚nă la Beer-Şeba; şi a dăr‚mat Ónălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la st‚nga porţii cetăţii.

Totuşi, preoţii Ónălţimilor nu se suiau la altarul Domnului Ón Ierusalim, ci m‚ncau azimi Ón mijlocul fraţilor lor.

Œmpăratul a p‚ngărit Tofetul Ón valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc Ón cinstea lui Moloh.

A Óndepărtat de la intrarea casei Domnului caii, pe care Ómpăraţii lui Iuda Ói Ónchinaseră soarelui, l‚ngă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia Ón mahala; şi a ars Ón foc carele soarelui.

Œmpăratul a dăr‚mat altarele de pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, pe care le făcuseră Ómpăraţii lui Iuda, şi altarele pe care le făcuse Manase Ón cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le-a sfăr‚mat şi le-a luat de acolo, le-a aruncat ţăr‚na Ón p‚r‚ul Chedron.

Œmpăratul a p‚ngărit Ónălţimile care erau Ón faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe care le zidise Solomon, Ómpăratul lui Israel, Astarteei, ur‚ciunea Sidonienilor, lui Chemoş, ur‚ciunea Moabului, şi lui Milcom, ur‚ciunea fiilor lui Amon.

A sfăr‚mat st‚lpii idoleşti şi a dăr‚mat Astarteele, şi locul lor l-a umplut cu oase omeneşti.

A dăr‚mat şi altarul de la Betel, şi Ónălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars Ónălţimea şi a prefăcut-o Ón ţăr‚nă, şi a ars idolul Astarteei.

Iosia, Óntorc‚ndu-se şi văz‚nd mormintele care erau acolo Ón munte, a trimis să ia oasele din morminte, şi le-a ars pe altar şi l-a p‚ngărit, după cuv‚ntul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

El a zis: ÑCe este morm‚ntul acesta pe care-l văd?î Oamenii din cetate i-au răspuns: ÑEste morm‚ntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, şi a strigat Ómpotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le Ómplineşti tu.î

Şi el a zis: ÑLăsaţi-l; nimeni să nu-i mişte oasele!î Astfel, au păstrat oasele lui Ómpreună cu ale proorocului care venise din Samaria.

Iosia a mai Ónlăturat toate templele idoleşti ale Ónălţimilor care se aflau Ón cetăţile Samariei, şi pe care le făcuseră Ómpăraţii lui Israel ca să m‚nie pe Domnul; a făcut cu ele Óntocmai cum făcuse Ón Betel.

A junghiat pe altare pe toţi preoţii Ónălţimilor, care erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a Óntors la Ierusalim.

Œmpăratul a dat următoarea poruncă Óntregului popor: ÑPrăznuiţi Paştele Ón cinstea Domnului, Dumnezeului vostru, cum este scris Ón această carte a legăm‚ntului.î

Paşte ca acestea nu se prăznuiseră din vremea c‚nd judecau judecătorii pe Israel şi Ón tot timpul Ómpăraţilor lui Israel şi Ómpăraţilor lui Iuda.

Ci abia Ón al optsprezecelea an al Ómpăratului Iosia s-au prăznuit aceste Paşte Ón cinstea Domnului, la Ierusalim.

Mai mult, Iosia a st‚rpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate ur‚ciunile care se vedeau Ón ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să Ómplinească astfel cuvintele legii, scrise Ón cartea pe care o găsise preotul Hilchia Ón Casa Domnului.

Œnainte de Iosia, n-a fost nici un Ómpărat care să se Óntoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, Óntocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n-a fost nici unul ca el.

Totuşi Domnul nu S-a Óntors din iuţimea m‚niei Lui celei mari, de care era aprins Ómpotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L m‚nie.

Şi Domnul a zis: ÑVoi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem: ,Acolo va fi Numele Meu.î

Celelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare Ón cartea Cronicilor Ómpăraţilor lui Iuda?

Pe vremea sa, Faraon Neco, Ómpăratul Egiptului, s-a suit Ómpotriva Ómpăratului Asiriei, la r‚ul Eufratului. Œmpăratul Iosia i-a ieşit Ónainte; şi Faraon l-a omor‚t la Meghido, cum l-a văzut.

Slujitorii lui l-au luat mort Óntr-un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au Óngropat Ón morm‚ntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut Ómpărat Ón locul tatălui său.

Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani c‚nd s-a făcut Ómpărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.

El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, Óntocmai cum făcuseră părinţii lui.

Faraon Neco l-a pus Ón lanţuri la Ribla, Ón ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

Şi Faraon Neco a pus Ómpărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, Ón locul tatălui său Iosia, şi i-a schimbat numele Ón Ioiachim. A luat pe Ioahaz, care a mers Ón Egipt şi a murit acolo.

Ioiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de Faraon; a hotăr‚t partea fiecăruia, şi a cerut de la poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco.

Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani c‚nd a ajuns Ómpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.

Параллельные места

2 Cronici 36:5

Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani c‚nd a ajuns Ómpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, Dumnezeului său.

El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, Óntocmai cum făcuseră părinţii săi.

← Предыдущая

2 Regi

Следующая →

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Выбор основного перевода