să fie ca paiul luat de v‚nt, ca pleava luată de v‚rtej?
Ei vor tremura de spaimă, cÓnd Se va arăta Dumnezeu Ón mijlocul neamului neprihănit.
Căci bunătatea Ta ajunge pÓnă la ceruri, şi credincioşia Ta pÓnă la nori.
Cei răi sunt răsturnaţi, şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi răm‚ne Ón picioare! ñ
Cel rău este dobor‚t de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. ñ
De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, Ól voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe st‚ncă.
A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat v‚nturile şi au bătut Ón casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe st‚ncă.
Œnsă oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.
A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat v‚nturile, şi au izbit Ón casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.î
Şi Eu Óţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.