Cain va fi răzbunat de şapte ori, Iar Lameh de şaptezeci de ori c‚te şapte.î
Cu viţelul acesta să facă Óntocmai cum a făcut cu viţelul adus ca jertfă de ispăşire; să facă la fel. Astfel să facă preotul ispăşire pentru ei, şi li se va ierta.
Dar părinţii noştri s-au Óng‚mfat şi şi-au Ónţepenit grumazul. N-au urmat poruncile Tale,
n-au vrut să asculte, şi au dat uitării minunile pe care le făcusei pentru ei. Şi-au Ónţepenit grumazul; şi, Ón răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se Óntoarcă Ón robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, Óndurător şi milostiv, Óncet la m‚nie şi bogat Ón bunătate. Şi nu i-ai părăsit,
nici chiar atunci c‚nd şi-au făcut un viţel turnat, şi au zis: ÑIată Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!î şi s-au dedat la mari ocări faţă de Tine.
Œn Óndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit Ón pustie, şi st‚lpul de nor n-a Óncetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici st‚lpul de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să-l urmeze.
Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să-i facă Ónţelepţi; n-ai Óndepărtat mana Ta de la gura lor, şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.
Patruzeci de ani, ai avut grijă să-i hrăneşti Ón pustie, şi n-au dus lipsă de nimic, hainele nu li s-au Ónvechit, şi picioarele nu li s-au umflat.
Le-ai dat Ón m‚nă Ómpărăţii şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai Ómpărţit Óntre ei, şi au stăp‚nit ţara lui Sihon, Ómpăratul Hesbonului, şi ţara lui Og, Ómpăratul Basanului.
Le-ai Ónmulţit fiii ca stelele cerurilor, şi i-ai adus Ón ţara despre care spusesei părinţilor lor că au s-o ia Ón stăp‚nire.
Şi fiii lor au intrat şi au luat ţara Ón stăp‚nire; ai smerit Ónaintea lor pe locuitorii ţării, Canaaniţii, şi i-ai dat Ón m‚inile lor, Ómpreună cu Ómpăraţii şi popoarele ţării, ca să le facă ce le place.
Au ajuns stăp‚ni pe cetăţi Óntărite şi pe păm‚nturi roditoare; au stăp‚nit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini, şi pomi roditori din belşug; au m‚ncat, s-au săturat, s-au Óngrăşat, şi au trăit Ón desfătări, prin bunătatea Ta cea mare.
Totuşi, ei s-au răsculat şi s-au răzvrătit Ómpotriva Ta. Au aruncat Legea Ta la spatele lor, au ucis pe proorocii Tăi, care-i rugau fierbinte să se Óntoarcă la Tine, şi s-au dedat la mari ocări faţă de Tine.
Atunci i-ai lăsat Ón m‚inile vrăjmaşilor lor, care i-au apăsat. Dar, Ón vremea necazului lor, au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit de la Ónălţimea cerurilor, şi, Ón Óndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitori care i-au scăpat din m‚inile vrăjmaşilor lor.
C‚nd au avut odihnă, au Ónceput iarăşi să facă rău, Ónaintea Ta. Atunci i-ai lăsat Ón m‚inile vrăjmaşilor lor, care i-au stăp‚nit. Dar, din nou au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit de la Ónălţimea cerurilor, şi, Ón marea Ta Óndurare, i-ai izbăvit de mai multe ori.
I-ai rugat fierbinte să se Óntoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit Ón Óng‚mfarea lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit Ómpotriva or‚nduirilor Tale, care fac viu pe cel ce le Ómplineşte, Ţi-au Óntors spatele cu Óndărătnicie, şi-au Ónţepenit grumazul, şi n-au ascultat.
I-ai Óngăduit astfel mulţi ani, le-ai dat Ónştiinţări prin Duhul tău, prin prooroci, şi tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat Ón m‚inile unor popoare străine.
Dar, Ón marea Ta Óndurare, nu i-ai nimicit, şi nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milostiv şi Óndurător.
Şi acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic şi Ónfricoşat, Tu care Œţi ţii legăm‚ntul Tău de Óndurare, nu privi ca puţin lucru toate suferinţele prin care am trecut noi, Ómpăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, proorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău, din vremea Ómpăraţilor Asiriei p‚nă Ón ziua de azi.
Tu ai fost drept Ón tot ce ni s-a Ónt‚mplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.
căci acesta este s‚ngele Meu, s‚ngele legăm‚ntului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.
C‚nd le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: ÑFiule, păcatele Óţi sunt iertate!î
Unii din cărturari, care erau de faţă, se g‚ndeau Ón inimile lor:
ÑCum vorbeşte omul acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele dec‚t numai Dumnezeu?î
Œndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei g‚ndeau astfel Ón ei, şi le-a zis: ÑPentru ce aveţi astfel de g‚nduri Ón inimile voastre?
Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: ÑPăcatele Óţi sunt iertateî, ori a zice: ÑScoală-te, ridică-ţi patul, şi umblă?î
Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe păm‚nt să ierte păcatele,
Luaţi seama la voi Ónşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte Ómpotriva ta, mustră-l! Şi dacă-i pare rău, iartă-l!
Şi chiar dacă păcătuieşte Ómpotriva ta de şapte ori pe zi, şi de şapte ori pe zi se Óntoarce la tine şi zice: ,Œmi pare rău!í ñ să-l ierţi.