Seara, au venit nişte prepeliţe şi au acoperit tabăra; şi, dimineaţa, s-a aşezat un strat gros de rouă Ón jurul taberei.
C‚nd s-a luat roua aceasta, pe faţa pustiei era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de gheaţă albă pe păm‚nt.
Copiii lui Israel s-au uitat la ea, şi au zis unul către altul: ÑCe este aceasta?î căci nu ştiau ce este. Moise le-a zis: ÑEste p‚inea, pe care v-o dă Domnul ca hrană.
Mana semăna cu grăuntele de coriandru, şi la vedere era ca bedeliumul.
Poporul se risipea şi o str‚ngea, o măcina la r‚şniţă, sau o pisa Óntr-o piuă; o fierbea Ón oală, şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.
C‚nd cădea roua noaptea Ón tabără, cădea şi mana.
Le-ai dat, de la Ónălţimea cerurilor, p‚ine, c‚nd le era foame, şi ai scos apă din st‚ncă, atunci c‚nd le era sete. Şi le-ai spus să intre Ón stăp‚nirea ţării pe care jurasei că le-o vei da.
Părinţii voştri au m‚ncat mană Ón pustie, şi au murit.
Astfel este p‚inea, care s-a pogor‚t din cer, nu ca mana, pe care au m‚ncat-o părinţii voştri, şi totuşi au murit: cine măn‚ncă p‚inea aceasta, va trăi Ón veac.î
toţi au m‚ncat aceeaşi m‚ncare duhovnicească,