Atunci Domnul a zis: ÑDuhul Meu nu va răm‚ne pururea Ón om, căci şi omul nu este dec‚t carne păcătoasă: totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.î
Dacă nu s-ar g‚ndi dec‚t la El, dacă Şi-ar lua Ónapoi duhul şi suflarea,
Ei Óntinseseră un laţ supt paşii mei; sufletul mi se Óncovoia, şi-mi săpaseră o groapă Ónainte: Dar au căzut ei Ón ea. —
MănÓnc ţărÓnă Ón loc de pÓne, şi Ómi amestec lacrămile cu băutura,
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile şi le-a Óntins, care a Óntins păm‚ntul şi cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, şi suflet celor ce merg pe el.
ÑAtunci voi da popoarelor buze curate, ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească Óntr-un g‚nd.
Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea, şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? El nu-Şi ţine m‚nia pe vecie, ci Œi place Óndurarea!