De aceea Óşi şi deschide locuinţa morţilor gura, şi Óşi lărgeşte peste măsură g‚tlejul, ca să se pogoare Ón ea măreţia şi bogăţia Sionului, cu toată mulţimea lui gălăgioasă şi veselă.
Căci Ói va m‚nca molia ca pe o haină, şi-i va roade viermele cum roade l‚na; dar neprihănirea Mea va dăinui Ón veci, şi m‚ntuirea Mea se va Óntinde din veac Ón veac.î
Stăteai Ón Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smarald, şi cu aur; timpanele şi flautele erau Ón slujba ta, pregătite pentru ziua c‚nd ai fost făcut.
ÑFiul omului, boceşte-te pentru mulţimea Egiptului, şi aruncă-o, pe ea şi pe fiicele neamurilor puternice Ón ad‚ncimile păm‚ntului, la cei pogor‚ţi Ón groapă!
Pe cine Óntreci tu Ón frumuseţe? Pogoară-te, şi culcă-te l‚ngă cei netăiaţi Ómprejur!
Atunci vitejii cei puternici vor vorbi Ón locuinţa morţilor despre el şi cei ce-l sprijineau, şi vor zice: ,S-au pogor‚t, s-au culcat cei netăiaţi Ómprejur, ucişi de sabie!í
După douăsprezece luni, pe c‚nd se plimba pe acoperişul palatului Ómpărătesc din Babilon,
Ómpăratul a luat cuv‚ntul, şi a zis: ÑOare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere Ómpărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?î
Nu se sf‚rşise Óncă vorba aceasta a Ómpăratului, şi un glas s-a pogor‚t din cer şi a zis: ÑAflă, Ómpărate Nebucadneţar, că ţi s-a luat Ómpărăţia!
A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a Ónălţat pe cei smeriţi.