ca să vestesc toate laudele Tale, Ón porţile fiicei Sionului, şi să mă bucur de mÓntuirea Ta.
Focul le -a aprins ceata, şi flacăra a mistuit pe cei răi.
Locuinţa morţilor se mişcă p‚nă Ón ad‚ncimile ei, ca să te primească la sosire, ea trezeşte Ónaintea ta umbrele, pe toţi mai marii păm‚ntului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi Ómpăraţii neamurilor.
ÑZiceam: ,Œn cei mai buni ani ai vieţii mele trebuie să mă duc la porţile locuinţei morţilor! Sunt pedepsit cu pierderea celorlalţi ani ai mei, care-mi mai răm‚n!
Şi Eu Óţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.