Avraam a luat din nou cuv‚ntul, şi a zis: ÑIată, am Óndrăznit să vorbesc Domnului, eu care nu sunt dec‚t praf şi cenuşă.
Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul Ón ţăr‚nă.
tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s-ar Óntoarce Ón ţăr‚nă.
De aceea mi-e sc‚rbă de mine şi mă pocăiesc Ón ţăr‚nă şi cenuşă.î
Dar cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie Ónaintea lui Dumnezeu, şi nu mai pot de veselie.
Munţii lui Dumnezeu, munţii Basanului, munţi cu multe piscuri, munţii Basanului,