Era o odaie, care se deschidea spre tinda porţii; acolo trebuiau spălate arderile de tot.
Œn tinda porţii erau de fiecare parte două mese, pe care trebuia junghiată arderea de tot, jertfa de ispăşire şi jertfa pentru vină.
Şi Domnul mi-a zis: ÑPoarta aceasta va sta Ónchisă, nu se va deschide, şi nimeni nu va trece pe ea; căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea. De aceea va răm‚ne Ónchisă!
Œn ce priveşte pe voievod, voievodul va putea să şadă sub ea, ca să măn‚nce p‚inea de jertfă Ónaintea Domnului. El va intra pe drumul care dă Ón tinda porţii, şi va ieşi pe acelaşi drum.î
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ÑDestul, domnitori ai lui Israel! Œncetaţi cu silnicia şi răpirile, faceţi judecată şi dreptate! Œnlăturaţi stoarcerile voastre de la poporul Meu, ñ zice Domnul Dumnezeu. ñ
Preotul va lua din s‚ngele jertfei ispăşitoare, şi va pune pe uşiorii casei, pe cele patru colţuri ale pervazului altarului, şi pe uşiorii porţii curţii dinăuntru.
Domnitorul va aduce Ón ziua aceea, pentru el şi pentru tot poporul ţării, un viţel ca jertfă de ispăşire.
C‚nd va intra domnitorul, va intra pe drumul din tinda porţii, şi va ieşi pe acelaşi drum.
Dacă Ónsă domnitorul aduce Domnului o ardere de tot de bunăvoie sau o jertfă de mulţumire de bună voie, Ói vor deschide poarta dinspre răsărit, şi el Óşi va aduce arderea de tot şi jertfa de mulţumire aşa cum o aduce Ón ziua Sabatului; apoi va ieşi afară, şi după ce va ieşi, vor Ónchide iarăşi poarta.