Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.
Căci pomenirea Ónţeleptului nu este mai veşnică dec‚t a nebunului: chiar Ón zilele următoare totul este uitat. Şi apoi şi Ónţeleptul moare, şi nebunul!
Simţiţi-vă ticăloşia; t‚nguiţi-vă şi pl‚ngeţi! R‚sul vostru să se prefacă Ón t‚nguire, şi bucuria voastră Ón Óntristare: