ÑŞtiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate Ónaintea lui Dumnezeu?
Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde, şi să mergem Ómpreună la judecată.
Ce a fost, va mai fi, şi ce s-a făcut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare.
Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: ÑIată ceva nou!î de mult lucrul acela era şi Ón veacurile dinaintea noastră.
Ce este, a mai fost, şi ce va fi, a mai fost; şi Dumnezeu aduce iarăşi Ónapoi ce a trecut.
ÑVai de cine se ceartă cu Făcătorul său! ñ Un ciob dintre cioburile păm‚ntului! ñ Oare lutul zice el celui ce-l făţuieşte: ,Ce faci?í Şi lucrarea ta zice ea despre tine: ,El n-are m‚ini?í
ÑTu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te Óntreb asupra or‚nduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc Ón pace?
Iată, vrăjmaşul se suie ca un leu de pe malurile Óng‚mfate ale Iordanului Ómpotriva locuinţei tale tari; deodată voi face Edomul să fugă de acolo şi voi pune peste el pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Cine-Mi va sta Ómpotrivă?î
Sau vrem să Óntăr‚tăm pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai tari dec‚t El?