Книга Faptele Apostolilor Cтих 25 | Параллельные места

De aceea, eu sunt de părere să nu se pună greutăţi acelora dintre Neamuri care se Óntorc la Dumnezeu; ci să li se scrie doar să se ferească de p‚ngăririle idolilor, de curvie, de dobitoace sugrumate şi de s‚nge. Căci s-a părut nimerit Duhului Sf‚nt şi nouă, să nu mai punem peste voi nici o altă greutate dec‚t ceea ce trebuie, adică: să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de s‚nge, de dobitoace sugrumate, şi de curvie, lucruri de care, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.î

Atunci Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curăţit, şi a intrat cu ei a doua zi Ón Templu, ca să vestească sf‚rşitul zilelor curăţirii c‚nd se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.

Către sf‚rşitul celor şapte zile, Iudeii din Asia, c‚nd au văzut pe Pavel Ón Templu, au Óntăr‚tat tot norodul, au pus m‚inile pe el,

şi au Ónceput să strige: ÑBărbaţi Israeliţi, daţi ajutor! Iată omul, care propovăduieşte pretutindeni şi Ón toată lumea Ómpotriva norodului, Ómpotriva Legii şi Ómpotriva locaşului acestuia; ba, Óncă a v‚r‚t şi pe nişte Greci Ón Templu, şi a spurcat acest locaş sf‚nt.î

Œn adevăr, văzuseră mai Ónainte pe Trofim Efeseanul, Ómpreună cu el Ón cetate, şi credeau că Pavel Ól băgase Ón Templu.

Toată cetatea s-a pus Ón mişcare, şi s-a str‚ns norodul din toate părţile. Au pus m‚na pe Pavel, şi l-au scos afară din Templu, ale cărui uşi au fost Óncuiate Óndată.

Pe c‚nd Óncercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat.

Acesta a luat Óndată ostaşi şi sutaşi, şi a alergat la ei. C‚nd au văzut pe căpitan şi pe ostaşi, au Óncetat să mai bată pe Pavel.

Atunci căpitanul s-a apropiat, a pus m‚na pe el, şi a poruncit să-l lege cu două lanţuri. Apoi a Óntrebat cine este şi ce a făcut.

Dar unii strigau Óntr-un fel, alţii Óntr-alt fel prin mulţime; fiindcă nu putea deci să Ónţeleagă adevărul, din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă Ón cetăţuie.

C‚nd a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostaşi, din pricina Ómbulzelii norodului Óntăr‚tat;

căci mulţimea norodului se ţinea după el, şi striga: ÑLa moarte cu el!î

Tocmai c‚nd era să fie băgat Ón cetăţuie, Pavel a zis căpitanului: ÑŒmi este Óngăduit să-ţi spun ceva?î Căpitanul a răspuns: ÑŞtii greceşte?

Nu cumva eşti Egipteanul acela, care s-a răsculat acum Ón urmă, şi a dus Ón pustie pe cei patru mii de t‚lhari?î

ÑEu sunt Iudeuî, a spus Pavel, Ñdin Tarsul din Cilicia, cetăţean al unei cetăţi nu fără Ónsemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului.î

După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat Ón picioare pe trepte, şi a făcut semn norodului cu m‚na. S-a făcut o mare tăcere, şi Pavel le-a vorbit Ón limba evreiască astfel:

← Предыдущая

Faptele Apostolilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Выбор основного перевода