Œn ziua a zecea a acestei luni a şaptea, să aveţi o adunare sf‚ntă, şi să vă smeriţi sufletele; atunci să nu faceţi nici o lucrare.
Şi anume, dacă nu-i zice nimic zi de zi, după ce află de lucrul acesta, el Óntăreşte astfel toate juruinţele şi toate făgăduielile cu care s-a legat ea; le Óntăreşte pentru că nu i-a zis nimic Ón ziua c‚nd a aflat de ele.
Şi mi-am Óntors faţa spre Domnul Dumnezeu, ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind Ón sac şi cenuşă.
Pe c‚nd Óncă vorbeam eu, mă rugam, Ómi mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israel, şi Ómi aduceam cererile Ónaintea Domnului, Dumnezeului meu, pentru muntele cel sf‚nt al Dumnezeului meu;
pe c‚nd vorbeam eu Óncă Ón rugăciunea mea, a venit repede Ón zbor iute, omul Gabriel, pe care-l văzusem mai Ónainte Óntr-o vedenie, şi m-a atins Ón clipa c‚nd se aducea jertfa de seară.
El m-a Ónvăţat, a stat de vorbă cu mine, şi mi-a zis: ÑDaniele, am venit acum să-ţi luminez mintea.
C‚nd ai Ónceput tu să te rogi, a ieşit cuv‚ntul, şi eu vin să ţi-l vestesc; căci tu eşti preaiubit şi scump. Ia aminte dar la cuv‚ntul acesta, şi Ónţelege vedenia!
Corneliu s-a uitat ţintă la el, s-a Ónfricoşat, şi a răspuns: ÑCe este, Doamne?î Şi Óngerul i-a zis: ÑRugăciunile şi milosteniile tale s-au suit Ónaintea lui Dumnezeu, şi El Şi-a adus aminte de ele.
C‚nd L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi-a pus m‚na dreaptă peste mine, şi a zis: ÑNu te teme! Eu sunt Cel dint‚i şi Cel de pe urmă,