Mai mult, Iosia a st‚rpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate ur‚ciunile care se vedeau Ón ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să Ómplinească astfel cuvintele legii, scrise Ón cartea pe care o găsise preotul Hilchia Ón Casa Domnului.
Œnainte de Iosia, n-a fost nici un Ómpărat care să se Óntoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, Óntocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n-a fost nici unul ca el.
Totuşi Domnul nu S-a Óntors din iuţimea m‚niei Lui celei mari, de care era aprins Ómpotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L m‚nie.
Şi Domnul a zis: ÑVoi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem: ,Acolo va fi Numele Meu.î
Celelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare Ón cartea Cronicilor Ómpăraţilor lui Iuda?
Pe vremea sa, Faraon Neco, Ómpăratul Egiptului, s-a suit Ómpotriva Ómpăratului Asiriei, la r‚ul Eufratului. Œmpăratul Iosia i-a ieşit Ónainte; şi Faraon l-a omor‚t la Meghido, cum l-a văzut.
Slujitorii lui l-au luat mort Óntr-un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au Óngropat Ón morm‚ntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut Ómpărat Ón locul tatălui său.
Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani c‚nd s-a făcut Ómpărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.
El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, Óntocmai cum făcuseră părinţii lui.
Faraon Neco l-a pus Ón lanţuri la Ribla, Ón ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.
Şi Faraon Neco a pus Ómpărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, Ón locul tatălui său Iosia, şi i-a schimbat numele Ón Ioiachim. A luat pe Ioahaz, care a mers Ón Egipt şi a murit acolo.
Ioiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de Faraon; a hotăr‚t partea fiecăruia, şi a cerut de la poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco.
Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani c‚nd a ajuns Ómpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.
El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, Óntocmai cum făcuseră părinţii săi.
Pe vremea sa, Nebucadneţar, Ómpăratul Babilonului, a pornit cu război. Ioiachim i-a fost supus trei ani; dar s-a răsculat din nou Ómpotriva lui.
Atunci Domnul a trimis Ómpotriva lui Ioiachim cete de Haldei, cete de Sirieni, cete de Moabiţi şi cete de Amoniţi; le-a trimis Ómpotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuv‚ntul pe care-l spusese Domnul prin robii Săi proorocii.
Lucrul acesta s-a Ónt‚mplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor săv‚rşite de Manase,
şi din pricina s‚ngelui nevinovat pe care-l vărsase Manase, şi de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n-a vrut să-l ierte.
Celelalte fapte ale lui Ioiachim, şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare Ón cartea Cronicilor Ómpăraţilor lui Iuda?
Ioiachim a adormit cu părinţii săi. Şi, Ón locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.
Œmpăratul Egiptului n-a mai ieşit din ţara lui, căci Ómpăratul Babilonului luase tot ce era al Ómpăratului Egiptului, de la p‚r‚ul Egiptului p‚nă la r‚ul Eufratului.
Ioiachin avea optsprezece ani c‚nd a ajuns Ómpărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Nehuşta, fata lui Elnatan, din Ierusalim.
El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, Óntocmai cum făcuse tatăl său.
Œn vremea aceea, slujitorii lui Nebucadneţar, Ómpăratul Babilonului, s-au suit Ómpotriva Ierusalimului, şi cetatea a fost Ómpresurată.
Nebucadneţar, Ómpăratul Babilonului, a venit Ónaintea cetăţii pe c‚nd o Ómpresurau slujitorii lui.
Atunci Ioiachin, Ómpăratul lui Iuda, s-a dus la Ómpăratul Babilonului, cu mama sa, cu slujitorii, căpeteniile şi dregătorii lui. Şi Ómpăratul Babilonului l-a luat prins, Ón al optulea an al domniei lui.
A luat de acolo toate vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei Ómpăratului; şi a sfăr‚mat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon, Ómpăratul lui Israel, Ón Templul Domnului, cum spusese Domnul.
A dus Ón robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile şi toţi oamenii viteji, Ón număr de zece mii, cu toţi teslarii şi fierarii; n-a mai rămas dec‚t poporul sărac al ţării.
A strămutat pe Ioiachin la Babilon; şi a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama Ómpăratului, pe nevestele Ómpăratului şi pe dregătorii lui, şi pe mai marii ţării,
pe toţi războinicii, Ón număr de şapte mii, şi pe teslari şi fierari, Ón număr de o mie, toţi numai oameni viteji şi buni pentru război. Œmpăratul Babilonului i-a luat robi Ón Babilon.
Nebucadneţar, Ómpăratul Babilonului, s-a suit Ómpotriva lui, şi l-a legat cu lanţuri de aramă ca să-l ducă la Babilon.
Nebucadneţar a dus la Babilon unelte din Casa Domnului, şi le-a pus Ón casa lui Ón Babilon.
Celelalte fapte ale lui Ioiachim, ur‚ciunile pe care le-a săv‚rşit, şi răul ce se afla Ón el, sunt scrise Ón cartea Ómpăraţilor lui Israel şi Iuda. Şi, Ón locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.
Ioiachin avea opt ani c‚nd a ajuns Ómpărat, şi a domnit trei luni şi zece zile la Ierusalim. El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului.
Œn anul următor, Ómpăratul Nebucadneţar l-a dus la Babilon Ómpreună cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Şi a pus Ómpărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Zedechia, fratele lui Ioiachin.