Книга 2 Regi Cтих 36 | Параллельные места

Выбор основного перевода

Открыть комментарий или сравнить с другим переводом

Выбор книги основного перевода

2 Regi Vechiul Testament

Vechiul Testament

Facerea

Ieșirea

Levitic

Numeri

Deuteronom

Iosua

Judecători

Rut

1 Samuel

2 Samuel

1 Regi

2 Regi

1 Cronici

2 Cronici

Ezra

Neemia

Estera

Iov

Psalmi

Proverbe

Ecleziast

Cântarea Cântărilor

Isaia

Ieremia

Plângerile lui Ieremia

Ezechiel

Daniel

Osea

Ioel

Amos

Obadia

Iona

Mica

Naum

Habacuc

Țefania

Hagai

Zaharia

Maleahi

Noi Testament

Matei

Marca

Luca

John

Faptele Apostolilor

Romani

1 Corinteni

2 Corinteni

Galateni

Efeseni

Filipeni

Coloseni

1 Tesaloniceni

2 Tesaloniceni

1 Timotei

2 Timotei

Titus

Filimon

Evrei

James

1 Petru

2 Petru

1 Ioan

2 Ioan

3 Ioan

Jude

Apocalipsa lui Ioan

← Предыдущая

2 Regi

Следующая →

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei: ÑRobul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l-a Ómprumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să-i facă robi.î

Elisei i-a zis: ÑCe pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?î Ea a răspuns: ÑRoaba ta n-are acasă dec‚t un vas cu untdelemn.

Şi el a zis: ÑDu-te de cere vase de afară de la toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.

C‚nd te vei Óntoarce, Ónchide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn Ón toate aceste vase, şi pune deoparte pe cele pline.î

Atunci ea a plecat de la el. A Ónchis uşa după ea şi după copiii ei; ei Ói apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn Ón ele.

C‚nd s-au umplut vasele, ea a zis fiului său: ÑMai dă-mi un vas.î Dar el i-a răspuns: ÑNu mai este nici un vas.î Şi n-a mai curs untdelemn.

Ea s-a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis: ÑDu-te de vinde untdelemnul, şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va răm‚ne, vei trăi tu şi fiii tăi.î

Œntr-o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să măn‚nce la ea. Şi ori de c‚te ori trecea, se ducea să măn‚nce la ea.

Ea a zis bărbatului ei: ÑIată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pe la noi, este un om sf‚nt al lui Dumnezeu.

Să facem o mică odaie sus cu ziduri, şi să punem Ón ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo c‚nd va veni la noi.

Elisei, Óntorc‚ndu-se la Sunem, s-a dus Ón odaia de sus şi s-a culcat acolo.

El a zis slujitorului său Ghehazi: ÑCheamă pe Sunamita aceasta!î Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit Ónaintea lui.

Şi Elisei a zis lui Ghehazi: ÑSpune-i: ,Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată tulburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine Ómpăratului sau căpeteniei oştirii?î Ea a răspuns: ÑEu locuiesc liniştită Ón mijlocul poporului meu.î

Şi el a zis: ÑCe să fac pentru ea?î Ghehazi a răspuns: ÑEa n-are fiu, şi bărbatul ei este bătr‚n.î

Şi el a zis: ÑCheamă-o!î Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la uşă.

Elisei i-a zis: ÑLa anul pe vremea aceasta, vei ţine Ón braţe un fiu.î Şi ea a zis: ÑNu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!

Femeia a rămas Ónsărcinată, şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, Ón anul următor, cum Ói spusese Elisei.

Copilul s-a făcut mare. Şi Óntr-o zi c‚nd se dusese pe la tatăl său la secerători,

a zis tatălui său: ÑCapul meu! Capul meu!î Tatăl a zis slujitorului său: ÑDu-l la mama sa!î

Slujitorul l-a luat şi l-a dus la mama sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale p‚nă la amiază, şi apoi a murit.

Ea s-a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a Ónchis uşa după ea, şi a ieşit.

A chemat pe bărbatul ei, şi a zis: ÑTrimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc Ón grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi Óntoarce.î

Şi el a zis: ÑPentru ce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.î Ea a răspuns: ÑFii pe pace!î

Apoi a pus şaua pe măgăriţă, şi a zis slujitorului său: ÑM‚nă, şi pleacă, să nu opreşti pe drum dec‚t c‚nd ţi-oi spune.î

Ea a plecat deci şi s-a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe şi a zis slujitorului său Ghehazi: ÑIată pe Sunamita aceea!

Acum, aleargă dar Ónaintea ei, şi spune-i: ,Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sunt bine?í Ea a răspuns: ÑBine.î

Şi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a Ómbrăţişat picioarele. Ghehazi s-a apropiat s-o dea Ónapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: ÑLasă-o, căci este tare amăr‚tă, şi Domnul mi-a ascuns lucrul acesta, şi nu mi l-a făcut cunoscut.î

Atunci ea a zis: ÑAm cerut eu oare domnului meu un fiu? N-am zis eu: ÑNu mă amăgi?î

Şi Elisei a zis lui Ghehazi: ÑŒncinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu Ón m‚nă, şi pleacă. Dacă vei Ónt‚lni pe cineva, să nu-l Óntrebi de sănătate; şi dacă te va Óntreba cineva de sănătate, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.î

Mama copilului a zis: ÑViu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.î Şi el s-a sculat şi a mers după ea.

Ghehazi le-o luase Ónainte, şi pusese toiagul pe faţa copilului; dar n-a dat nici glas, nici semn de simţire. S-a Óntors Ónaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta, şi a zis: ÑCopilul nu s-a trezitî.

C‚nd a ajuns Elisei Ón casă, iată că murise copilul, culcat Ón patul lui.

Elisei a intrat şi a Ónchis uşa după ei am‚ndoi, şi s-a rugat Domnului.

S-a suit, şi s-a culcat pe copil; şi-a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, m‚inile lui pe m‚inile lui, şi s-a Óntins peste el. Şi trupul copilului s-a Óncălzit.

Elisei a plecat, a mers Óncoace şi Óncolo prin casă, apoi s-a suit iarăşi şi s-a Óntins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori, şi a deschis ochii.

Elisei a chemat pe Ghehazi, şi a zis: ÑCheamă pe Sunamita.î Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la Elisei, care a zis: ÑIa-ţi fiul!î

Параллельные места

Luca 7:15

Mortul a şezut Ón capul oaselor, şi a Ónceput să vorbească. Isus l-a dat Ónapoi maicii lui.

Ea s-a dus şi s-a aruncat la picioarele lui, şi s-a Ónchinat p‚nă la păm‚nt. Şi şi-a luat fiul, şi a ieşit afară.

Elisei s-a Óntors la Ghilgal, şi Ón ţară b‚ntuia o foamete. Pe c‚nd fiii proorocilor şedeau Ónaintea lui, a zis slujitorului său: ÑPune oala cea mare, şi fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!î

Unul din ei a ieşit pe c‚mp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubeţe sălbatice, p‚nă şi-a umplut haina. C‚nd s-a Óntors, le-a tăiat Ón bucăţi Ón oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.

Au dat oamenilor acelora să măn‚nce. Dar, cum au m‚ncat din ciorba aceea, au strigat: ÑOmule al lui Dumnezeu, moartea este Ón oală!î Şi n-au putut să măn‚nce.

Elisei a zis: ÑLuaţi făină.î A aruncat făină Ón oală, şi a zis: ÑDă oamenilor acestora să măn‚nce.î Şi nu mai era nimic vătămător Ón oală.

A venit un om din Baal-Şalişa. A adus p‚ine din cele dint‚i roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de p‚ini de orz, şi spice noi Ón sac. Elisei a zis: ÑDă oamenilor acestora să măn‚nce.î

Slujitorul său a răspuns: ÑCum pot să dau din ele la o sută de inşi?î Dar Elisei a zis: ÑDă oamenilor să măn‚nce; căci aşa vorbeşte Domnul: ,Vor m‚nca, şi va mai răm‚ne.î

Atunci le-a pus p‚inile Ónainte; şi au m‚ncat şi le-a mai şi rămas, după cuv‚ntul Domnului.

← Предыдущая

2 Regi

Следующая →

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Выбор основного перевода