Œn anul al treilea, Iosafat, Ómpăratul lui Iuda, s-a pogor‚t la Ómpăratul lui Israel.
Œmpăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: ÑŞtiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, Ón loc să-l luăm Ónapoi din m‚inile Ómpăratului Siriei.î
Şi a zis lui Iosafat: ÑVrei să vii cu mine să luptăm Ómpotriva Ramotului din Galaad?î Iosafat a răspuns Ómpăratului lui Israel: ÑEu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.î
Apoi Iosafat a zis Ómpăratului lui Israel: ÑŒntreabă acum, te rog, cuv‚ntul Domnului.î
Œmpăratul lui Israel a str‚ns pe prooroci, Ón număr de aproape patru sute, şi le-a zis: ÑSă merg să lupt Ómpotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?î Şi ei au răspuns: ÑSuie-te, şi Domnul Ól va da Ón m‚inile Ómpăratului.î
Dar Iosafat a zis: ÑNu mai este aici nici un prooroc al Domnului, ca să-L putem Óntreba?î
Œmpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: ÑMai este un om prin care am putea să Óntrebăm pe Domnul; dar Ól urăsc, căci nu-mi proroceşte nimic bun, nu proroceşte dec‚t rău: este Mica, fiul lui Imla.î Şi Iosafat a zis: ÑSă nu vorbească Ómpăratul aşa!î
Atunci Ómpăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis: ÑTrimite şi adu Óndată pe Mica, fiul lui Imla.î
Œmpăratul lui Israel şi Iosafat, Ómpăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, Ómbrăcaţi cu hainele lor Ómpărăteşti, Ón locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii proroceau Ónaintea lor.
Zedechia, fiul lui Chenaana, Óşi făcuse nişte coarne de fier, şi a zis: ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni p‚nă Ói vei nimici.î
Şi toţi proorocii proroceau la fel, zic‚nd: ÑSuie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izb‚ndi, şi Domnul Ól va da Ón m‚inile Ómpăratului.î
Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aşa: ÑIată, că proorocii, Óntr-un glas, prorocesc bine Ómpăratului; să fie dar şi cuv‚ntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte-i bine!î
Mica a răspuns: ÑViu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.î
C‚nd a ajuns la Ómpărat, Ómpăratul i-a zis: ÑMica, să mergem să luptăm Ómpotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?î El a răspuns: ÑSuie-te, căci vei izb‚ndi, şi Domnul Ól va da Ón m‚inile Ómpăratului.î
Şi Ómpăratul i-a zis: ÑDe c‚te ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune dec‚t adevărul Ón Numele Domnului?î
Mica a răspuns: ÑVăd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul zice: ,Oamenii aceştia n-au stăp‚n; să se Óntoarcă fiecare acasă Ón pace.î
Œmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ÑNu ţi-am spus că el nu proroceşte nimic bun despre mine, ci proroceşte numai rău?î
Şi Mica a zis: ÑAscultă dar cuv‚ntul Domnului! Am văzut pe Domnul st‚nd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor st‚nd l‚ngă El, la dreapta şi la st‚nga Lui.
Şi Domnul a zis: ,Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?í Şi au răspuns unul Óntr-un fel, altul Óntr-altul.
Şi un duh a venit şi s-a Ónfăţişat Ónaintea Domnului, şi a zis: ,Eu Ól voi amăgi.í
Domnul i-a zis: ,Cum?í ,Voi ieşií, a răspuns el, ,şi voi fi un duh de minciună Ón gura tuturor proorocilor lui.í Domnul a zis: Œl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!î
Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună Ón gura tuturor proorocilor tăi care sunt de faţă. Dar Domnul a hotăr‚t lucruri rele Ómpotriva ta.î
Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: ÑPe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?î
Mica a răspuns: ÑVei vedea Ón ziua c‚nd vei umbla din odaie Ón odaie ca să te ascunzi.î
Œmpăratul lui Israel a zis: ÑIa pe Mica, du-l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul Ómpăratului,
şi să le spui: ,Aşa vorbeşte Ómpăratul: ,Puneţi pe omul acesta la Ónchisoare, şi hrăniţi-l cu p‚inea şi cu apa Óntristării, p‚nă c‚nd mă voi Óntoarce Ón pace.î
Şi Mica a zis: ÑDacă te vei Óntoarce Ón pace, Domnul n-a vorbit prin mine.î Apoi a mai zis: ÑAuziţi, popoare, toate.î
Œmpăratul lui Israel şi Iosafat, Ómpăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot din Galaad.
Œmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ÑVreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, Ómbracă-te cu hainele tale Ómpărăteşti.î Şi Ómpăratul lui Israel şi-a schimbat hainele, şi s-a dus la luptă.
Œmpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor lui: ÑSă nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu Ómpăratul lui Israel.î
C‚nd au zărit căpeteniile carelor pe Iosafat, au zis: ÑNegreşit, acesta este Ómpăratul lui Israel.î Şi s-au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.
Căpeteniile carelor, văz‚nd că nu este Ómpăratul lui Israel, s-au depărtat de el.
Atunci un om a tras cu arcul la Ónt‚mplare, şi a lovit pe Ómpăratul lui Israel la Óncheietura platoşei. Œmpăratul a zis cărăuşului său: ÑŒntoarce, şi scoate-mă din c‚mpul de bătaie, căci sunt greu rănit.î
Lupta a fost din ce Ón ce mai cr‚ncenă Ón ziua aceea. Œmpăratul a stat drept Ón carul lui Ón faţa Sirienilor, şi seara a murit. S‚ngele a curs din rană Ónăuntrul carului.